18 mar, 2024
Oana Vasiliu
În contextul fluctuațiilor de prețuri dinamice existente pe piață, atât consumatorii casnici, cât și cei non-casnici, sunt nevoiți să exploreze diverse strategii pentru a-și optimiza consumul de energie. Tehnologiile de vârf disponibile în prezent sunt capabile să satisfacă cerințele pieței prin furnizarea unei game variate de opțiuni pentru optimizarea consumului, reducerea costurilor și limitarea impactului asupra mediului în ceea ce privește emisiile de carbon.
Echipa de specialiști de la Charger.ro se pune la dispoziția dumneavoastră cu sfaturi și consultanță privind adoptarea soluțiilor de management energetic. Aceste soluții cuprind implementarea de sisteme de monitorizare și măsurare a consumului de energie, adoptarea iluminatului solar sau hibrid cu tehnologie LED de ultimă generație, precum și instalarea de panouri solare fotovoltaice.
Charger.ro poate coordona în mod integral proiecte din domeniul energiei regenerabile, oferind soluții personalizate care includ evaluarea nevoilor, proiectarea detaliată, instalarea eficientă, punerea în funcțiune a echipamentelor, identificarea surselor de finanțare potrivite și asistență continuă după finalizarea proiectului.
Sursele de energie sunt origini naturale sau tehnologice din care putem obține energie sub diferite forme, cum ar fi energie electrică, termică sau mecanică. Aceste surse sunt utilizate pentru a satisface necesitățile noastre de energie pentru iluminare, încălzire, transport, producție industrială și multe alte activități. Există mai multe tipuri de surse de energie, fiecare cu caracteristici și utilizări specifice.
Există mai multe tipuri de energie, fiecare fiind caracterizat de forma sa de manifestare și de modul în care poate fi utilizat. Iată o listă a principalelor tipuri de energie:
Aceste tipuri de energie sunt interconectate și pot fi transformate dintr-o formă în alta în diverse procese, în funcție de tehnologii și aplicații specifice.
În prezent, în România putem avea mai multe tipuri de energie verde, care se află în diferite stadii de exploatare, după cum urmează:
Energia eoliană
Energia eoliană reprezintă una dintre cele mai importante surse de energie, contribuind la realizarea tranziției energetice. Practic, prin puterea vântului, energia care se poate capta este nelimitată, curată, disponibilă local și competitivă din punct de vedere economic, unde chiar și costuri de producție au scăzut datorită evoluției tehnologiilor.
Energie solară
Energia solară este o altă sursă de energie energie curată și inepuizabilă, insuficient exploatată, care a devenit competitivă, cu un potențial major de dezvoltare, mai ales că este sprijinită și prin programe guvernamentale, ca de exemplu, Casa Verde, susținut de Ministerul Mediului.
Hidroelectricitate
Energia obținută din centralele hidroelectrice este generată de energie electrică folosind energia cinetică și potențială a apei, o investiție cu o durată mare de viață.
Biogaz
Biogazul este un produs natural care poate fi folosit ca sursă de energie verde, pentru că funcționează prin fermentarea deșeurilor organice de origine vegetală sau animală în absența oxigenului.
Biogazul, care înseamnă gaz metan și dioxid de carbon, poate fi utilizat pentru a produce simultan căldură, apă caldă și energie electrică, care se alimentează dintr-o centrală de cogenerare, fiind astfel o sursă de energie 100% regenerabilă.
Biometan (gaz verde)
Biometanul este produs prin purificarea biogazului, care ajunge să aibă proprietăți similare cu cele ale gazului natural, folosind totodată aceiași infrastructură de transport și depozitare. Acesta poate fi folosit drept combustibil pentru clienții casnici, pentru încălzire și gătit, dar și în diferite industrii, unde este carburant pentru vehicule și combustibil pentru producerea energiei electrice.
Hidrogen verde
Hidrogenul verde este un gaz regenerabil produs prin electroliza din apă, cu ajutorul energiei eoliene, hidroelectrice și solare și are caracteristici asemănătoare cu gazul natural. Pentru consumatorii casnici, hidrogenul verde poate fi folosit pentru a încălzirea locuințelor, carburant pentru vehicule și producerea energiei electrice.
Biomasă
Biomasa reprezintă totalitatea materiei organice degradabile care poate fi recuperată ca energie, sub formă de căldură, energie electrică, biogaz sau biocombustibil. Biomasa poate fi folosită la scară largă, pentru a alimenta centrale termice, rețele de termoficare și răcire, dar și centrale de cogenerare. Lemnul este cea mai cunoscută și utilizată materie ca biomasă solidă care poate fi transformată în energie verde.
Energie geotermală
Energia geotermală este tot o formă de energie verde, derivată din căldura emanată din interiorul Pământului prin roci și fluide subterane, care poate fi găsită sub formă de vulcani, izvoare cu apă caldă și gheizere.
Energia solară și energia eoliană sunt exemple clare de energie curată, iar aceste surse de energie regenerabilă se bazează pe resurse naturale disponibile în mod continuu și au un impact redus asupra mediului în comparație cu sursele tradiționale de energie, cum ar fi combustibilii fosili. Cele două tipuri de energie se pot obține și de către persoanele fizice, pentru casa sau afacerea proprie.
Energia solară provine de la lumina și căldura soarelui, în timp ce energia eoliană este generată de vânt. Ambele surse sunt considerate "curate" datorită următoarelor caracteristici:
În decembrie 2018, ca parte a pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, a intrat în vigoare Directiva revizuită privind energia din surse regenerabile [Directiva (UE) 2018/2001], cu scopul ca UE să rămână un lider mondial în domeniul surselor regenerabile de energie și să-și îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor asumate în temeiul Acordului de la Paris.
Directiva, ce trebuia incorporată în cadrul legislației naționale a statelor membre ale Uniunii Europene până în luna iunie a anului 2021, a definit un nou obiectiv imperativ al UE pentru anul 2030. Acesta constă în asigurarea faptului că cel puțin 32 % din totalul consumului final de energie să provină din surse regenerabile de energie. În plus, s-a introdus o clauză care permite o posibilă revizuire în creștere a acestei proporții până în anul 2023. De asemenea, s-a stabilit un obiectiv mai amplu de a atinge o pondere crescută de 14 % pentru combustibilii din surse regenerabile în sectorul transporturilor până în anul 2030.
În conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999, țările din UE au trebuit să propună obiective naționale privind energia și să stabilească planuri naționale privind energia și clima (PNEC) pe 10 ani pentru perioada 2021-2030. Planurile naționale privind energia și clima sunt monitorizate o dată la doi ani prin rapoarte intermediare și sunt evaluate de Comisie, care poate lua măsuri la nivelul UE pentru a asigura coerența acestora cu obiectivele globale ale UE.
Conform informațiilor oficiale de pe portalul Uniunii Europene, în iulie 2021, ca parte a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, Comisia a propus o modificare (RED II) a Directivei privind energia din surse regenerabile pentru a alinia obiectivele privind energia din surse regenerabile la noul obiectiv climatic. Comisia a propus să crească obiectivul obligatoriu privind sursele regenerabile în mixul energetic al UE la 40 % până în 2030 și a promovat utilizarea combustibililor din surse regenerabile, precum hidrogenul în industrie și transporturi, cu obiective suplimentare.
În mai 2022, ca parte a planului său REPowerEU în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia a propus o nouă modificare (RED III) pentru a accelera tranziția către o energie curată, urmărind eliminarea treptată a dependenței de combustibilii fosili din Rusia. Comisia a propus instalarea de pompe de căldură, creșterea capacității fotovoltaice solare și importul de hidrogen și biometan din surse regenerabile pentru a crește obiectivul pentru 2030 privind sursele regenerabile de energie la 45 %.
La 9 noiembrie 2022, Comisia a propus o nouă modificare (RED IV) la un regulament al Consiliului pentru a accelera utilizării energiei din surse regenerabile. În temeiul propunerii, se va considera că centralele pe bază de energie din surse regenerabile sunt de interes public major, ceea ce va permite accelerarea procedurilor de autorizare a proiectelor cu energie din surse regenerabile și derogări specifice de la legislația de mediu a UE pentru ele.
În martie 2023, Parlamentul și Consiliul au convenit în mod informal să crească obiectivul privind sursele regenerabile de energie pentru 2030 la 42,5 % până în 2030, statele membre încercând să atingă 45 % și, pentru prima dată, au inclus industria prin stabilirea unor obiective obligatorii (42 % de hidrogen din surse regenerabile în consumul total de hidrogen până în 2030) și orientative (o creștere anuală de 1,6 % a utilizării energiei din surse regenerabile).
Ca parte a pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, Regulamentul 2020/1294 a instituit un mecanism de finanțare al UE în temeiul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța, în vigoare din septembrie 2020. Scopul principal al mecanismului constă în sprijinirea statelor în atingerea obiectivelor lor individuale și colective referitoare la energia regenerabilă. Prin intermediul acestui mecanism de finanțare se creează conexiuni între țările care furnizează fonduri pentru proiecte (țările donatoare) și țările care consimt să găzduiască proiecte noi pe teritoriul lor (țările beneficiare). Comisia Europeană stabilește structura de implementare și sursele de finanțare ale mecanismului, în care statele membre, fondurile europene sau contribuțiile din partea sectorului privat pot asigura resurse pentru inițiativele din cadrul acestui mecanism.
Energia produsă prin intermediul acestei scheme de finanțare va fi înregistrată în contul obiectivelor de energie regenerabilă pentru toate țările participante și va contribui la realizarea obiectivului de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2050. Pentru a îndeplini noile obiective ale planului REPowerEU, s-a estimat că vor fi necesare investiții adiționale de 210 miliarde EUR în perioada cuprinsă între anii 2022 și 2027.
Rețelele Transeuropene de Energie (TEN-E) reprezintă o inițiativă focalizată pe interconectarea infrastructurii energetice în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene. Începând cu 23 iunie 2022, a fost pus în aplicare Regulamentul revizuit privind TEN-E, care stabilește noi norme ale Uniunii Europene referitoare la infrastructura energetică transfrontalieră. Acest nou regulament, în armonie cu obiectivele actualizate pentru anul 2030 și cu ținta de neutralitate climatică până în 2050, identifică unsprezece coridoare prioritare și trei domenii tematice prioritare. De asemenea, definește proiecte de interes comun (PIC) între statele membre ale UE, introduce conceptul de proiecte de interes reciproc (PIR) între UE și țările terțe, subliniază importanța proiectelor eoliene offshore și exclude finanțarea UE pentru viitoarele proiecte legate de gazele naturale.
Acest regulament promovează integrarea surselor regenerabile de energie și a tehnologiilor energetice curate în sistemul energetic, continuă să conecteze regiunile izolate la piețele energetice europene, întărește interconexiunile transfrontaliere existente, sprijină colaborarea cu partenerii externi și propune modalități de simplificare și accelerare a proceselor de aprobare și autorizare.
În iulie 2021, Comisia Europeană a prezentat o propunere de revizuire a Directivei privind Taxarea Energiei (Directiva 2003/96). Această inițiativă își propune să alinieze taxarea produselor energetice la politicile europene în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, promovând tehnologiile curate și eliminând scutirile și ratele reduse care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili.
Planul REPowerEU a lansat o strategie pentru a dubla capacitatea fotovoltaică solară la 320 GW până în 2025 și pentru a ajunge la 600 GW până în 2030. Acest plan impune, de asemenea, o obligație treptată de instalare a panourilor solare pe noile clădiri publice, comerciale și rezidențiale, precum și o strategie pentru accelerarea instalării pompelor de căldură în sistemele de încălzire centralizate și comunitare. În cadrul acestui plan, statele membre sunt îndemnate să identifice și să adopte planuri pentru zonele adecvate dezvoltării proiectelor de energie regenerabilă, cu procese de autorizare mai eficiente și simplificate.
Directiva privind Energie din Surse Regenerabile [Directiva (UE) 2018/2001], aflată în prezent în vigoare, include obiectivul de a atinge 3,5% până în 2030 și un obiectiv intermediar de 1% până în 2025 pentru biocombustibilii avansați și biogazul în sectorul transporturilor.
În timp ce limita actuală de 7% pentru biocombustibilii din prima generație în transportul rutier și feroviar rămâne neschimbată, se impune o cerință la nivelul UE ca furnizorii de combustibili să asigure 6,8% din cota totală de combustibili provenind din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Aceasta acoperă și utilizarea de biomasa și biogaz în încălzire, răcire și producția de energie electrică. În iulie 2021, Comisia a propus o directivă nouă privind energia din surse regenerabile, cu un obiectiv de 2,2% pentru biocombustibilii avansați și biogaz până în 2030, și un obiectiv intermediar de 0,5% până în 2025, în concordanță cu noile obiective REPowerEU.
În martie 2023, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord informal pentru consolidarea cadrului de reglementare privind utilizarea energiei din surse regenerabile în transporturi, inclusiv obiectivul combinat secundar de 5,5% pentru biocombustibilii avansați și combustibilii din surse regenerabile de origine non-biologică, precum și un nivel minim de 1% pentru combustibilii din surse regenerabile de origine non-biologică.
În iulie 2020, Comisia Europeană a adoptat o strategie pentru integrarea sistemelor energetice și o strategie nouă privind hidrogenul în Europa. Aceste inițiative explorează potențialul producției și utilizării hidrogenului din surse regenerabile pentru decarbonizarea economiei UE. Strategia pentru hidrogen stabilește trei obiective: dezvoltarea a cel puțin 6 GW de electrolizoare pe bază de hidrogen din surse regenerabile și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen din surse regenerabile până în 2024 în cadrul UE; dezvoltarea a cel puțin 40 GW de electrolizoare pe bază de hidrogen din surse regenerabile și producția de până la 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile până în 2030 în cadrul UE; și promovarea utilizării pe scară largă a hidrogenului din surse regenerabile începând din 2030.
În mai 2022, Planul REPowerEU și-a propus obiectivul de a produce 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile la nivel intern și de a importa alte 10 milioane de tone de hidrogen până în 2030. În martie 2023, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord informal pentru instituirea unui obiectiv obligatoriu de 42% hidrogen din surse regenerabile în consumul total de hidrogen în industrie până în 2030.
La 19 noiembrie 2020, Comisia Europeană a publicat o strategie specifică pentru energia regenerabilă offshore intitulată „O Strategie a UE pentru Valorificarea Potențialului Energiei Regenerabile Offshore într-un Viitor Neutru din Punct de Vedere Climatic”. Această strategie analizează potențialul surselor regenerabile offshore și extinde conceptul de producție energetică.
Obiectivul acestei strategii este să crească capacitatea UE de a produce energie electrică din surse regenerabile offshore de la 12 GW în 2020 la peste 60 GW până în 2030 și la 300 GW până în 2050. Regulamentul TEN-E, în vigoare din iunie 2022, conține măsuri concrete pentru atingerea acestor obiective ale strategiei energetice offshore. Modificările recente ale REPowerEU aduse Directivei privind energia din surse regenerabile facilitează și simplifică procesele de autorizare.
În ianuarie 2014, Comisia Europeană a publicat o comunicare intitulată „Energia Albastră - Acțiuni Necesare pentru Exploatarea Potențialului Energiei Oceanice în Mările și Oceanele Europene până în 2020 și După”. Această comunicare prezintă un plan de acțiune pentru susținerea dezvoltării energiei oceanice, inclusiv a energiei generate din valuri, maree, conversia energiei termice și gradientul de salinitate. Strategia UE pentru energia regenerabilă offshore menționează, de asemenea, că industria energiei marine regenerabile ar trebui să crească de cinci ori până în 2030 și de 25 de ori până în 2050.
Distribuie