Reciclarea deșeurilor

Reciclarea deșeurilor

Reciclarea deșeurilor este o practică esențială în lupta noastră pentru un mediu sănătos și durabil. De-a lungul ultimelor decenii, reciclarea a devenit o parte vitală a vieții noastre de zi cu zi și a politicii publice la nivel global. 

Ce este reciclarea?

Reciclarea este un proces prin care materialele utilizate anterior sunt colectate, procesate și transformate în resurse valoroase pentru a fi utilizate din nou. Scopul principal al reciclării este de a reduce cantitatea de deșeuri care ajung în depozitele de gunoi sau în mediu și de a conserva resursele naturale prin reutilizarea materialelor existente.

Conform OUG Nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, reciclarea este  operațiunea de reprelucrare într-un proces de producție a deșeurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri.

În acest scop, a apărut și Sistemul de Garanție și Returnare (SGR), conceput pentru a stimula returnarea ambalajelor de unică folosință pentru băuturi în scopul reciclării, contribuind astfel la creșterea cantității și calității materialelor colectate în vederea reciclării. 

Producătorii de băuturi sunt obligați, prin intermediul administratorului SGR, să îndeplinească obiective minime anuale privind returnarea ambalajelor SGR. Primul pas pentru atingerea acestor obiective constă în înregistrarea în sistem și încheierea unui contract cu RetuRO Sistem, administratorul SGR în România.

Pe piață există în prezent aproape șase miliarde de ambalaje care vor intra sub incidența Sistemului de Garanție și Returnare începând cu anul viitor. Aceste ambalaje includ plastic, metal și sticlă, având capacități cuprinse între 0,1 și 3 litri și sunt comercializate ca ambalaje pentru băuturi.

Sistemul de garanție-returnare reprezintă o inițiativă în cadrul căreia consumatorii români vor plăti o garanție de 0,50 RON atunci când achiziționează băuturi (cum ar fi apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin și băuturi spirtoase) de la comercianți. Acest sistem se aplică ambalajelor primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu capacitatea cuprinsă între 0,1 litri și 3 litri. Produsele care intră în acest sistem vor fi ușor de recunoscut, deoarece vor avea un logo specific.

După ce consumatorii termină băutura din ambalaj, aceștia vor fi obligați să aducă ambalajul gol în unul dintre punctele de returnare, care vor fi disponibile în practic orice magazin din România. La returnare, consumatorii vor primi înapoi suma de 0,50 RON plătită drept garanție, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal și indiferent de locul în care au cumpărat inițial produsul.

Cu obținerea licenței pentru operatorul care va gestiona acest sistem de garanție-returnare, denumit RetuRO, începe procesul de implementare. Astfel, până în 2024, avem ca obiectiv funcționarea acestui sistem pe întreg teritoriul României, acesta reprezentând un instrument esențial în eforturile noastre de a contribui la un mediu înconjurător mai curat.

Importanța reciclării

Reciclarea are o importanță fundamentală pentru conservarea resurselor naturale, reducerea poluării și limitarea impactului schimbărilor climatice. Prin transformarea materialelor reciclabile în resurse noi, reducem necesitatea exploatării resurselor naturale, cum ar fi lemnul, petrolul sau mineralele. Acest lucru ajută la protejarea habitatelor naturale și la menținerea biodiversității.

În plus, procesul de reciclare reduce semnificativ cantitățile de deșeuri care ajung pe depozitele de gunoi și în oceane. Deșeurile neprocesate pot avea un impact negativ asupra sănătății umane și a ecosistemelor, ducând la poluarea aerului și a apei, precum și la distrugerea habitatelor naturale.

 

Cum se reciclează?

Prin intermediul acestui proces de reciclare, materialele folosite sunt transformate și reutilizate, în loc să fie eliminate în depozitele de gunoi sau arse, ceea ce ar putea duce la poluarea mediului și la risipa de resurse valoroase. 

• Colectarea: materialele reciclabile, cum ar fi hârtia, cartonul, sticla, aluminiul, plasticul și alte materiale, sunt colectate din surse variate, precum gospodăriile, birourile, școlile și clădirile administrațiilor publice. Aceste materiale sunt separate de cele nereciclabile pentru a preveni contaminarea.
• Sortarea și procesarea: materialele colectate sunt transportate la centre de reciclare, unde sunt sortate și procesate. În timpul procesului de sortare, se îndepărtează contaminanții și se grupează materialele similare. De exemplu, sticla este clasificată în funcție de culoare, iar hârtia și cartonul sunt separate.
• Transformarea: materialele sortate sunt apoi prelucrate pentru a le transforma în resurse reciclate. Acest proces poate implica topirea, spălarea, dizolvarea sau alte metode, în funcție de materialul respectiv. De exemplu, aluminiul este topit pentru a produce noi obiecte din aluminiu, iar hârtia este amestecată și transformată în pulpă pentru a crea hârtie reciclată.
• Fabricarea produselor reciclate: materialele reciclate sunt utilizate pentru a fabrica produse noi, precum ambalaje, hârtie, sticlă, obiecte din plastic reciclat sau alte bunuri. Aceste produse reciclate pot fi folosite într-o varietate de industrii.
• Consumul produselor reciclate: produsele fabricate din materiale reciclate sunt apoi puse la dispoziția consumatorilor. Atunci când cumpărăm și folosim aceste produse, susținem ciclul de reciclare și contribuim la conservarea resurselor naturale.

Beneficiile reciclării

Reciclarea este o practică esențială în lupta noastră pentru un mediu sănătos și durabil. Aceasta aduce cu sine o serie de beneficii semnificative, contribuind la conservarea resurselor naturale, reducerea poluării, economisirea de energie și stimularea economiei. 

• Reducerea consumului de resurse naturale: reciclarea reduce presiunea asupra resurselor naturale, precum lemnul, petrolul și metalele, contribuind astfel la conservarea mediului.
• Economie de energie: producerea de materiale reciclate necesită, în general, mai puțină energie decât producția de materiale noi din resurse naturale. Acest lucru duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la combaterea schimbărilor climatice.
• Oportunități de angajare: industria reciclării creează locuri de muncă în colectarea, transportul, sortarea și procesarea materialelor reciclabile.
• Economie circulară: reciclarea promovează ideea unei economii circulare, în care materialele sunt utilizate și reutilizate în mod continuu, reducând cantitatea de deșeuri generate.
• Îmbunătățește calitatea aerului și a apei: reducerea cantităților de deșeuri care ajung în mediul contribuie la reducerea poluării aerului și a apei.

Ce materiale pot fi reciclate?

Materialele care pot fi reciclate variază în funcție de locație și de capacitățile infrastructurii de reciclare locale. Mai jos regăsiți o listă generală de materiale comune care pot fi reciclate:

• Hârtie și carton: procesul implică mărunțirea hârtiei și amestecarea ei cu apă și substanțe chimice pentru a obține o substanță curată, fără impurități .Acest amestec este apoi topit pentru a se transforma în fibre de celuloză, ceea ce se numește "pulpă", materia primă pentru hârtie. Pulpă este curățată prin flotație pentru a îndepărta cerneala, apoi este transformată în benzi lungi și subțiri, care devin hârtie propriu-zisă. 

Amestecul este ulterior presată, uscată și rulată sub formă de benzi subțiri, care pot avea lungimi impresionante de până la 80 de kilometri. Cu toate acestea, eficiența reciclării hârtiei scade atunci când hârtia este contaminată sau murdară, de aceea este importantă colectarea selectivă a hârtiei curate. 

Este important de remarcat că nu toate tipurile de hârtie sau carton pot fi reciclate, iar elemente precum hârtia pătată, hârtiile cerate, plastifiate sau produsele sanitare nu sunt potrivite pentru procesul de reciclare. Reciclarea corectă a hârtiei contribuie la reducerea impactului asupra mediului și la conservarea resurselor naturale.

• Sticlă: reciclarea sticlei este esențială, deoarece poate fi reciclată la nesfârșit fără a-și pierde proprietățile. Asemenea aluminiului, reciclarea sticlei se produce cu economie de energie în comparație cu producția de sticlă din materii prime. 

Procesul de reciclare implică spălarea, sortarea, măcinarea, eliminarea impurităților și topirea sticlei pentru a obține granule, care sunt utilizate ca materie primă. Sticla colorată poate fi refolosită doar pentru obiecte de aceeași culoare, în timp ce cea incoloră este mai versatilă. 

• Aluminiu și alte metale: aluminiul are capacitatea de a fi reciclat la nesfârșit, fără să-și piardă calitățile. Cel mai des sunt reciclate dozele, unde cutiile sunt sortate și apoi curățate pentru a îndepărta orice substanțe contaminante, ulterior, ele sunt topite pentru a obține lingouri de aluminiu. 

Dozele de aluminiu pot fi reciclate fără să-și piardă calitatea și sunt 100% reciclabile, revalorizabile la nesfârșit. În ceea ce privește fierul și oțelul, doar 70% din cantitatea de 11 milioane de tone produsă anual este recuperată, iar restul de 30%, două treimi, ajung în gropile de gunoi.

Specialiștii spun că fiecare tonă de oțel reciclat poate salva:  1,5 tone de minereu de fier, 

• 0,5 tone de cărbune, 
• 40% din apa folosită în producție, 
• 75% din energia necesară pentru producerea oțelului din materie primă, 
• 1,28 tone de deșeuri solide 
• și poate reduce emisiile în atmosferă cu 86%, precum și poluarea apei cu 76%

Mai mult, studiile arată că o doză de aluminiu dusă la reciclat poate parcurge întregul proces de reciclare și se poate întoarce pe raftul magazinului în doar 6 săptămâni. Reciclarea aluminiului economisește, de asemenea, 90% din energia necesară în producție, dacă este folosit în locul materiilor prime. 

• Plastic: Anumite tipuri de ambalaje din plastic pot fi supuse procesului de reciclare. Acestea includ PET-urile, care sunt sticlele de plastic folosite pentru băuturi, folia de plastic de pe baxurile de apă, recipientele de iaurt sau smântână, lăzile și navetele din plastic, caserolele transparente, pungile alimentare din plastic, sticlele de lapte din plastic, precum și sticlele folosite pentru detergent lichid și balsam pentru rufe, sau pentru șampon și balsam.

Pe de altă parte, există și elemente din plastic care nu sunt potrivite pentru reciclare. Acestea includ recipientele de plastic colorate, precum caserolele negre sau mate, recipientele care au conținut substanțe chimice periculoase, folia alimentară subțire și transparentă din plastic, pungile de plastic obișnuite, și ambalajele tip Tetra Pak, adică cutiile de lapte sau suc care seamănă cu hârtia.

Procesul de reciclare a plasticului implică mai multe etape esențiale. Mai întâi, se efectuează spălarea și îndepărtarea etichetelor, capacele și a contaminanților. Apoi, materialul este măcinat și tocat în bucăți mici. După aceasta, materialul este supus unei noi etape de spălare. Urmează uscarea și, în final, prelucrarea materialului în fulgi. Acești fulgi pot fi ulterior utilizați ca materie primă pentru a crea fibre textile sau alte tipuri de ambalaje din plastic, contribuind astfel la ciclul de reciclare și la protecția mediului.

• Textile: În ceea ce privește reciclarea textilelor, există două metode distincte: reciclarea mecanică și reciclarea chimică. Reciclarea mecanică presupune procesul manual de mărunțire a textilelor și desprinderea acestora în fibre individuale. Aceste fibre sunt apoi amestecate cu alte tipuri de fibre pentru a le consolida. În final, ele sunt țesute într-un material nou, care poate fi folosit pentru a crea alte articole textile. Pe de altă parte, reciclarea chimică implică utilizarea solvenților pentru a dizolva fibrele din textilele reciclate. Apoi, aceste fibre sunt extrase, recuperate și transformate într-o țesătură nouă.

Textilele realizate din materiale precum bumbac 100%, lână sau poliester pot fi reciclate eficient și pot fi transformate în țesături noi. Cu toate acestea, textilele confecționate din alte tipuri de materiale sau din combinații de materiale nu pot fi reciclate în acest mod, reprezentând o provocare pentru procesul de revalorificare a deșeurilor textile.

• Electronice: electronicele vechi, cum ar fi telefoanele mobile, laptopurile și televizoarele, pot fi reciclate pentru a extrage metale prețioase și pentru a preveni contaminarea mediului cu substanțe toxice. De asemenea, sunt o serie de organizații și companii care repară electrocasnicele noi pentru a le repune în circulație, fiind o opțiune viabilă de luat în considerare. 
• Baterii: bateriile uzate aruncate nu reprezintă o problemă semnificativă, însă devin preocupante din perspectiva periculozității lor. O mulțime de baterii conțin metale grele precum mercur, nichel, cadmiu și plumb, precum și acizi; toate aceste substanțe pot provoca daune serioase solului și apelor subterane. Mercurul, în special, este atât de toxic încât majoritatea țărilor au interzis utilizarea sa în baterii, cu excepția bateriilor pentru ceasurile de mână, pentru care cantitatea de mercur permisă nu depășește 2% din greutatea totală a bateriei.
• Uleiuri și lubrifianți: Uleiul uzat are o importanță majoră în industria producției de ulei și în cea a energiei electrice. În prezent, aproximativ 70% din uleiul folosit care poate fi revalorificat este transformat în ulei de bază, care, prin intermediul proceselor de rafinare, poate deveni ulei rafinat sau produse lubrifiante de calitate. Pe lângă utilizarea sa în industria uleiurilor, uleiul uzat poate juca un rol semnificativ în sectorul energetic. De exemplu, poate fi folosit ca combustibil în fabricile de ciment sau ca reductor în procesele de producție din industria cimentului. Mai mult, poate deveni chiar o sursă de combustibil de bază, contribuind astfel la reducerea presiunii asupra resurselor naturale.

Reciclarea nu se aplică doar uleiului utilizat în gătit, ci și celui provenit din industria auto. Această procedură este esențială deoarece uleiul uzat, odată ajuns în sistemul de canalizare, poate provoca deteriorarea acestuia și reprezintă un risc pentru contaminarea apei potabile. Chiar și atunci când este depozitat în recipiente ermetice, care ulterior sunt eliminate la depozitele de gunoi, reciclarea rămâne o soluție vitală pentru a preveni impactul negativ asupra mediului și a resurselor.

• Deșeurile organice: deșeurile alimentare și alte deșeuri organice pot fi compostate pentru a produce îngrășământ natural pentru grădini și agricultură.

Identificarea, sortarea și depunerea corectă a deșeurilor

Identificarea, sortarea și depunerea corectă a deșeurilor sunt etape importante în gestionarea responsabilă a deșeurilor. Prin urmarea acestor proceduri, putem contribui la protejarea mediului, la conservarea resurselor și la prevenirea poluării. Iată cum puteți identifica, sorta și depune corect deșeurile:

Identificarea deșeurilor

• Cunoașterea tipurilor de deșeuri: în primul rând, învățați să recunoașteți diferitele tipuri de deșeuri. De obicei, acestea se împart în trei categorii principale: deșeuri reciclabile, deșeuri periculoase și deșeuri nepericuloase.  Deșeurile reciclabile includ hârtie, carton, sticlă, metal și plastic. Deșeurile periculoase pot include substanțe chimice periculoase, baterii uzate și alte materiale care pot cauza daune mediului sau sănătății umane. Deșeurile nepericuloase sunt celelalte deșeuri care nu se încadrează în celelalte categorii.
• Citirea etichetelor și a simbolurilor de reciclare: multe produse și ambalaje includ simboluri de reciclare sau informații despre modul corect de eliminare. Acestea pot vă ajuta să identificați dacă un obiect sau un material poate fi reciclat sau necesită o gestionare specială.

Sortarea deșeurilor

Colectarea separată a deșeurilor sau sortarea deșeurilor este un proces în care materialele reciclabile și cele nereciclabile sunt colectate și gestionate în mod separat, astfel încât materialele reciclabile să poată fi recuperate și procesate pentru a fi refolosite, în timp ce deșeurile nereciclabile sunt eliminate în mod corespunzător sau tratate în funcție de natura lor.

Iată cum funcționează de obicei colectarea separată a deșeurilor:

• Colectarea la sursă: deșeurile sunt colectate de la sursele inițiale, cum ar fi gospodăriile, birourile, școlile sau unitățile industriale. În timpul colectării, materialele reciclabile sunt separate de cele nereciclabile și sunt plasate în containere sau recipiente speciale pentru reciclare.
• Transportul separat: deșeurile sunt apoi transportate în vehicule separate pentru a menține separarea materialelor reciclabile de cele nereciclabile pe tot parcursul procesului.
• Sortarea la centrul de reciclare: la centrul de reciclare, deșeurile sunt supuse unui proces de sortare. Lucrătorii sau mașini specializate îndepărtează contaminanții și separă materialele reciclabile în diferite categorii, cum ar fi hârtia, cartonul, sticla, aluminiul și plasticul.
• Procesarea materialelor reciclabile: materialele reciclabile sunt apoi procesate pentru a le transforma în resurse reciclate. Acest proces poate implica topirea, spălarea, dizolvarea sau alte metode, în funcție de tipul de material.
• Fabricarea produselor reciclate: materialele reciclate sunt utilizate pentru a fabrica noi produse, precum ambalaje, hârtie, sticlă, obiecte din plastic reciclat sau alte bunuri. Aceste produse reciclate pot fi apoi introduse pe piață și utilizate în diferite industrii.

Depunerea corectă a deșeurilor

Utilizarea coșurilor de gunoi și a recipientelor de reciclare: utilizați coșurile de gunoi și recipiente de reciclare disponibile în locurile publice sau la domiciliu. Asigurați-vă că depuneți deșeurile în containerele potrivite, conform culorilor aprobate de Ministerul Mediului.

• Depunerea deșeurilor periculoase la centrele de colectare specializate: dacă aveți deșeuri periculoase, cum ar fi vopsele sau baterii uzate, căutați centre de colectare specializate sau evenimente de colectare pentru a le preda în mod corespunzător.
• Reciclarea la centrele de reciclare: dacă există centre de reciclare locale, duceți acolo materialele reciclabile sau utilizați serviciile de colectare a acestor materiale oferite de comunitate.
• Reciclarea deșeurilor electronice: electronicele vechi sau defecte pot fi predate în magazinele specializate sau în centre de reciclare a electronicii.
  
   

Ce înseamnă conceptul Reducere - Reutilizare - Reciclare

Conceptul de Reducere - Reutilizare - Reciclare reprezintă o abordare ierarhică a gestionării deșeurilor și a resurselor pentru a promova un stil de viață mai durabil și pentru a reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător. Acest concept este cunoscut și sub numele de „cele trei R-uri" și constă în următoarele aspecte:

• Reducere: prima și cea mai importantă etapă este reducerea generării deșeurilor prin minimizarea cantității de deșeuri produse în mod deliberat. Aceasta implică luarea unor decizii responsabile cu privire la achiziționarea de produse și ambalaje, evitând produsele de unică folosință și practicând un consum conștient. Scopul este de a reduce cantitatea de deșeuri înainte ca acestea să devină o problemă.
• Reutilizare: următoarea etapă este reutilizarea, care implică utilizarea repetată a produselor sau ambalajelor în loc să fie aruncate după prima utilizare. Acest lucru poate implica repararea și refolosirea articolelor sau donarea lor pentru a fi folosite de alții. Prin reutilizare, se evită producerea deșeurilor și se prelungește durata de viață a obiectelor.
• Reciclare: reciclarea este ultima etapă și implică procesul de colectare, sortare și transformare a materialelor reciclabile în resurse noi. Aceste materiale reciclate pot fi utilizate pentru a fabrica produse noi sau pentru a înlocui resurse naturale. Reciclarea contribuie la conservarea resurselor naturale și la reducerea cantității de deșeuri care ajung în depozitele de gunoi.

Conceptul Reducere - Reutilizare - Reciclare promovează o abordare ierarhică a gestionării deșeurilor, în care prioritatea este acordată prevenirii generării deșeurilor prin reducerea consumului și reutilizarea produselor. Reciclarea este văzută ca o soluție importantă, dar secundară, pentru gestionarea eficientă a deșeurilor, în timp ce reducerea și reutilizarea au un impact mai semnificativ asupra protejării mediului și a conservării resurselor.

Obiectivele de reciclare ale României

Într-un raport publicat la început de iunie 2023, Comisia Europeană a identificat statele membre expuse riscului de a nu reuși să atingă obiectivele stabilite pentru 2025, referitoare la pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale, precum și obiectivele pentru 2035 privind depozitarea deșeurilor, România fiind parte din această listă.  

Mai mult, Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia și Ungaria se află în pericol de a nu atinge obiectivele pentru 2025, nici în ceea ce privește deșeurile municipale, nici în ceea ce privește deșeurile de ambalaje. 

Comisia Europeană a prezentat recomandări specifice pentru aceste state membre, bazate pe sprijinul financiar și tehnic continuu acordat pentru a îmbunătăți performanța în gestionarea deșeurilor.

Raportul subliniază, de asemenea, că cantitatea de deșeuri generate în Europa este în creștere. Europenii produc în medie 530 kg de deșeuri municipale pe persoană în fiecare an, iar deșeurile municipale reprezintă un flux complex ce necesită o gestionare adecvată. 

Aproximativ 50% din deșeurile municipale din UE sunt reciclate sau transformate în compost, în timp ce 23% sunt depozitate. Cantitatea de deșeuri de ambalaje generate este în continuă creștere, iar rata de reciclare a acestora variază în funcție de material.

Un studiu din 2021 arăta că România a generat doar 302 kg de deșeuri municipale/cap de locuitor, fiind astfel pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, potrivit unui infografic al Monitorului Social. 

Într-un articol recent, și publicația Euractiv menționează că în România, s-a investit mult în infrastructura de sortare a deșeurilor, dar procentul de colectare selectivă a deșeurilor este de 12 – 14%, în condițiile în care până în 2025 ar trebui să ajungă la peste 55%.