Poluarea solului

În primăvara lui 2023, la București a ajuns Sadhguru alături de Mișcarea Salvează Solul, o organizare care promovează impactului poluării solului. Evenimentele lor au loc pentru a sensibiliza cu privire la deteriorarea solului, deoarece 52% din solurile agricole ale Pământului sunt deja afectate. Conform tendinței actuale, până în 2045, producția de hrană ar putea scădea cu 40%, notează specialiștii Salvează Solul, citați de Monitorul de Cluj. Și mai alarmant este faptul că, în ritmul actual, 90% din solul lumii ar putea suferi degradare până în 2050. Ne confruntăm cu pierderea a jumătate din stratul superior al solului planetei în ultimii 150 de ani. 

https://www.youtube.com/watch?v=uOwtmd4BQtU&t=12s 

Conform materialului din Monitorul de Cluj, „Consecințele se pot observa de acum, nu doar la nivelul României, ci și mondial. A scăzut puternic cantitatea de humus din sol, de materie organică. În unele locuri se mai practică chiar și agricultură de tip minerit - adică extragi elementele chimice din sol odată cu plantele, dar nu pui nimic la loc. Mai există și reversul, când pui prea mult și este dăunător pentru sol, dar fără niciun folos utilizezi zeci de tone de îngrășământ pe hectar. Când se ajunge la o supradoză de azot, fosfor, potasiu, poți să modifici microorganismele din sol. Mai demult s-a practicat o agricultură chimizată puternic care a afectat solul”, a explicat Horea Cacovean, specialist în știința solului la Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Cluj-Napoca și cadru didactic la USAMV.

Ce este poluarea solului?

Poluarea solului reprezintă introducerea de substanțe nocive sau poluante în stratul superior al solului, ceea ce duce la deteriorarea calității și funcționalității acestuia. Aceste substanțe pot proveni dintr-o varietate de surse și pot include compuși chimici, metale grele, substanțe organice toxice sau alte materiale care pot avea un impact negativ asupra solului și a mediului.

Surse poluare sol

Poluarea solului este o problemă globală care amenință sănătatea mediului și a societății umane. Aceasta este cauzată de o serie de factori și activități umane care au impact asupra calității și fertilității solului. De la practicile agricole și industriale neresponsabile până la gestionarea inadecvată a deșeurilor și exploatarea excesivă a resurselor naturale, cauzele poluării solului sunt diverse și complexe.

Poluarea solului are numeroase surse, iar unele dintre cele mai frecvente fiind:

• Activități agricole intensive sau necontrolate: utilizarea excesivă a pesticidelor și a fertilizatorilor chimici poate duce la acumularea de substanțe chimice nocive în sol, afectând calitatea și fertilitatea acestuia. De asemenea, tăierea pădurilor, arderea vegetației și practicile agricole necontrolate pot duce la eroziunea solului și la degradarea acestuia.
• Industria și producția: deversările accidentale de substanțe chimice periculoase din fabrici și uzine pot polua solul din jur și pot afecta iradierea solului.
• Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor: depozitele de deșeuri nesigure, cum ar fi gropile de gunoi neconforme, pot permite substanțelor toxice să se infiltreze în sol și să contamineze apa subterană.
• Activitățile miniere: extracția minieră poate elibera metale grele și substanțe chimice toxice în sol, afectând grav calitatea acestuia.
• Poluarea atmosferică: substanțele chimice emise în atmosferă, cum ar fi dioxidul de sulf și oxizii de azot, pot cădea pe sol sub formă de precipitații acide, deteriorând solul și reducând fertilitatea acestuia.
• Accidente industriale: deversările accidentale de substanțe chimice periculoase din fabrici sau uzine pot duce la contaminarea solului în zonele afectate.
• Noile construcții: dezvoltarea urbană și construcția de drumuri și clădiri pot perturba stratul superior al solului și pot duce la compactare sau îndepărtarea acestuia.
• Deșeurile animale: gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor animale, cum ar fi dejecțiile animalelor din ferme sau abatoare, poate contribui la poluarea solului cu nutrienți și bacterii nocive.
• Poluarea radioactivă:tTestele nucleare, accidentele nucleare și activitățile din industria nucleară pot duce la contaminarea solului cu radionuclizi periculoși.
• Microplasticele: particulele microplastice, care sunt fragmente foarte mici de plastic, pot ajunge în sol din surse precum deșeurile de plastic dezintegrate sau masele plastice utilizate în agricultură.

Tipuri de poluare a solului

Poluarea solului poate lua mai multe forme, în funcție de sursele și substanțele implicate. Acestea sunt câteva dintre cele mai comune tipuri de poluare a solului:

• Poluarea chimică: acest tip de poluare implică acumularea în sol a substanțelor chimice nocive. Aceste substanțe pot include pesticide, erbicide, îngrășăminte chimice, substanțe toxice industriale și substanțe organice volatile. Poluarea chimică a solului poate afecta fertilitatea solului și poate duce la contaminarea apei subterane.
• Poluarea cu metale grele: metalele grele, precum plumbul, cadmiul, mercurul și arsenicul, pot pătrunde în sol din surse precum deșeurile industriale, emisiile atmosferice și activitățile miniere. Aceste metale pot persista în sol timp îndelungat și pot avea efecte toxice asupra plantelor, animalelor și a sănătății umane.
• Poluarea cu substanțe organice toxice: substanțele organice toxice, cum ar fi hidrocarburile aromatice policiclice (PAH-uri) și substanțele chimice periculoase, pot contamina solul din cauza deversărilor accidentale sau deliberate, precum scurgerile de petrol sau substanțe chimice industriale. Aceste substanțe pot avea efecte nocive asupra ecosistemelor terestre și pot persista în sol pentru perioade lungi de timp.
• Poluarea radioactivă: radionuclizii pot ajunge în sol din surse precum teste nucleare, accidente nucleare sau activitățile din industria nucleară. Aceasta poate duce la contaminarea solului cu radiații periculoase, care pot afecta mediul și sănătatea umană.
• Poluarea cu nutrienți: utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice în agricultură poate duce la poluarea solului cu nutrienți precum azotul și fosforul. Aceasta poate cauza eutrofizarea în sursele de apă în apropiere și poate duce la dezechilibre în ecosistemele acvatice.
• Poluarea de suprafață: poluarea de suprafață se referă la acumularea de deșeuri solide sau lichide la suprafața solului, cum ar fi gunoiul, substanțele toxice din depozitele de deșeuri sau scurgerile de petrol. Aceasta poate deteriora calitatea estetică și funcțională a solului și poate afecta sănătatea publică.
• Poluarea cu microplastice: în ultimii ani, s-a constatat că microplasticele, particule mici de plastic, pot ajunge în sol din surse precum deșeurile de plastic dezintegrate sau produsele agricole tratate cu mase plastice. Aceste particule pot afecta solul și pot avea un impact asupra organismelor terestre și a ecosistemelor.

Efectele asupra mediului din cauza poluării solului

Poluarea solului are numeroase efecte asupra mediului și ecosistemelor terestre. Aceste efecte pot fi devastatoare și pot afecta biodiversitatea, calitatea solului, calitatea apei și sănătatea umană. Iată câteva dintre principalele efecte ale poluării solului asupra mediului:

• Degradarea solului: poluarea solului poate duce la degradarea fizică și chimică a acestuia, reducând fertilitatea și capacitatea sa de a susține creșterea plantelor. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra producției agricole și a ecosistemelor naturale.
• Scăderea biodiversității: organismele din sol, cum ar fi microorganismele, viermii și alte organisme subterane, sunt esențiale pentru sănătatea solului și pentru funcționarea ecosistemelor. Poluarea solului poate afecta aceste organisme și poate reduce biodiversitatea solului.
• Contaminarea apei subterane: substanțele poluante din sol, cum ar fi pesticidele și metalele grele, pot se infiltreze în apele subterane, poluând sursele de apă potabilă. Acest lucru poate duce la probleme de sănătate publică și la costuri ridicate pentru tratarea apei.
• Eroziunea solului: solul poluat poate fi mai susceptibil la eroziune, deoarece structura sa poate fi afectată, ceea ce poate duce la pierderea stratului superior al solului. Acest fenomen agravează problemele de degradare a solului și poate afecta calitatea apelor.
• Impact asupra plantelor și animalelor: plantele care cresc în soluri poluate pot acumula substanțe toxice, ceea ce le poate face nesigure pentru consumul uman sau animal. Animalele care se hrănesc cu aceste plante pot fi, la rândul lor, afectate.
• Impact asupra ecosistemelor terestre: poluarea solului poate afecta întregi ecosisteme terestre, de la păduri la mlaștini și savane. Aceasta poate duce la schimbări în compoziția și funcționarea acestor ecosisteme.
• Afectarea sănătății umane: oamenii pot fi expuși la substanțele poluante din sol prin intermediul consumului de alimente crescute în soluri poluate sau prin inhalarea prafului contaminat. Acest lucru poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății umane, cum ar fi intoxicațiile alimentare, alergiile și afecțiunile respiratorii.
• Impact asupra calității aerului: poluarea solului poate contribui la producerea particulelor în suspensie și a compușilor volatili organici care pot afecta calitatea aerului și pot avea efecte asupra sănătății umane și a mediului.
• Schimbările climatice: deversările de metale grele sau substanțe organice toxice în sol pot afecta capacitatea acestuia de a stoca carbon, ceea ce poate contribui la schimbările climatice.

Cum sunt afectați oamenii din cauza poluării solului

Poluarea solului afectează oamenii în mai multe moduri, având un impact negativ asupra sănătății umane, a sursei de hrană și a calității vieții. Iată cum oamenii sunt afectați de poluarea solului:

• Sănătatea umană: una dintre cele mai directe modalități în care poluarea solului afectează oamenii este prin expunerea la substanțele toxice acumulate în sol. Acest lucru poate avea efecte nocive asupra sănătății, cum ar fi intoxicațiile alimentare, alergiile, afecțiunile respiratorii și diverse boli cronice. Consumul de alimente cultivate în soluri poluate poate reprezenta o cale de expunere la substanțe periculoase.
• Calitatea apei potabile: poluarea solului poate contribui la contaminarea apelor subterane, care reprezintă o sursă importantă de apă potabilă pentru mulți oameni. Astfel, substanțele poluante din sol pot ajunge în sursele de apă și pot necesita eforturi suplimentare pentru tratarea apei pentru consumul uman.
• Siguranța alimentară: solul poluat poate afecta culturile agricole, reducând calitatea și cantitatea producției agricole. Acest lucru poate duce la scăderea disponibilității alimentelor și poate afecta siguranța alimentară a comunităților locale și globale.
• Calitatea produselor alimentare: alimentele cultivate în soluri poluate pot acumula substanțe toxice sau metale grele, ceea ce le poate face nesigure pentru consumul uman. Consumul regulat de astfel de alimente poate avea efecte adverse asupra sănătății oamenilor.
• Costurile pentru sănătatea publică: tratamentul afecțiunilor de sănătate legate de expunerea la solurile poluate poate genera costuri semnificative pentru sistemul de sănătate și pentru societate în ansamblu. Aceste costuri pot include tratamente medicale, spitalizare și pierderi de productivitate.
• Migrația și dislocarea comunităților: poluarea solului poate afecta serios comunitățile agricole și rurale, ceea ce poate duce la migrația și dislocarea acestora în căutarea unor locuri mai sigure și mai sănătoase pentru a trăi.
• Calitatea vieții: locuitorii din zonele afectate de poluarea solului pot avea o calitate a vieții redusă din cauza riscurilor pentru sănătate, limitării accesului la apă potabilă și alimente sigure și a stresului indus de poluare.

Expunerea oamenilor la agenții contaminanți din sol

Oamenii pot fi expuși la agenții contaminanți din sol în mai multe moduri, în funcție de sursele de poluare și de calea de expunere. Iată câteva dintre cele mai comune căi de expunere la agenții contaminanți din sol:

• Consumul de alimente: o cale de expunere obișnuită este prin consumul de alimente care cresc în soluri poluate. Plantele absorb nutrienți și substanțe chimice din sol, iar unele dintre aceste substanțe pot fi acumulate în organele și fructele acestora. Oamenii care consumă astfel de produse pot ingera substanțele toxice acumulate în sol.
• Apă potabilă contaminată: poluarea solului poate afecta calitatea apei subterane, care reprezintă o sursă importantă de apă potabilă. Substanțele poluante din sol pot se infiltreze în apele subterane, ceea ce poate duce la contaminarea apei potabile pentru comunitățile care depind de aceasta.
• Contactul direct cu solul: oamenii pot veni în contact direct cu solul poluat prin activități precum grădinăritul, agricultura sau prin jocurile în zonele poluate, cum ar fi terenurile industriale abandonate. Acest contact direct poate duce la expunerea la substanțe chimice toxice sau la metale grele prin intermediul pielii sau al inhalării prafului contaminat.
• Inhalarea aerului contaminat: substanțele chimice sau particulele fine din sol pot fi ridicate în aer sub forma de praf sau aerosoli și pot fi inhalate de oameni. Acest lucru se întâmplă, de obicei, în zonele cu activitate industrială sau în apropierea zonelor de construcție sau a depozitelor de deșeuri.
• Contactul cu apa contaminată: în cazul în care apa subterană sau apa de suprafață este contaminată cu substanțe provenite din sol, oamenii pot intra în contact cu această apă prin baie, înot sau prin utilizarea apei pentru activități casnice.
• Consumul de carne și produse lactate: animalele care se hrănesc cu plante crescute în soluri poluate pot acumula substanțele toxice în țesuturile lor. Oamenii care consumă carne sau produse lactate provenite de la astfel de animale pot fi expuși la contaminanții din sol.
• Locuințe și locuri de muncă în zonele poluate: oamenii care locuiesc sau lucrează în apropierea zonelor industriale sau a altor surse de poluare a solului pot fi expuși la contaminanții din sol prin inhalarea aerului contaminat sau prin contact direct cu solul în mediul lor de lucru sau locuință.

Soluții pentru combaterea poluării solului

Combaterea poluării solului este un obiectiv esențial pentru protejarea mediului și asigurarea sustenabilității resurselor naturale ale Pământului. Cu impactul tot mai mare al activităților umane asupra calității solului, devine esențial să explorăm și să implementăm soluții eficiente pentru a inversa trendul de degradare a solului și pentru a preveni impactul negativ asupra sănătății umane și a ecosistemelor terestre. 

Pentru a reduce și preveni poluarea solului, este necesară o acțiune coordonată la nivel global:

• Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale: agricultura sustenabilă, gestionarea responsabilă a deșeurilor și extracția minieră responsabilă pot contribui la reducerea presiunii asupra solului.
• Adoptarea tehnologiilor ecologice: utilizarea tehnicilor agricole inovatoare, precum agricultura organică și tehnologiile de remediere a solului, poate ajuta la menținerea calității solului.
• Reglementări și controale stricte: guvernele ar trebui să implementeze legi și regulamente stricte pentru protejarea solului și să monitorizeze respectarea acestora.
• Educarea publicului: conștientizarea publicului cu privire la impactul poluării solului și promovarea practicilor durabile pot juca un rol crucial în prevenirea poluării.

Cum se poate menține solul sănătos

Menținerea sănătății solului necesită practici agricole și de gestionare a terenurilor durabile.

Solul sănătos este esențial pentru producția de alimente, conservarea biodiversității terestre și reducerea emisiilor de carbon în atmosferă.

Practici cum ar fi rotirea culturilor, utilizarea îngrășămintelor organice și gestionarea apei pot contribui la îmbunătățirea calității solului. Plantele acoperitoare, cum ar fi trifoiul sau lucerna, oferă protecție solului împotriva eroziunii și îmbogățesc solul cu nutrienți. De asemenea, reducerea utilizării pesticidelor pot proteja solul și pot conserva biodiversitatea. Mai mult, protejarea zonelor tampon, a habitatelor naturale și a ariilor pentru fauna sălbatică contribuie la menținerea biodiversității solului și a ciclurilor naturale ale nutrientelor.

Este un efort colectiv care implică fermieri, guverne, organizații și comunități pentru a proteja și restaura sănătatea solului.

Ce putem face fiecare dintre noi pentru combaterea poluării solului

Combaterea poluării solului este un efort colectiv care necesită implicarea guvernelor, a industriei și a fiecăruia dintre noi. Iată câteva modalități prin care oamenii pot contribui la reducerea poluării solului:

Reducerea utilizării pesticidelor și îngrășămintelor chimice: agricultura responsabilă și utilizarea judicioasă a pesticidelor și îngrășămintelor chimice pot reduce poluarea solului cu substanțe chimice toxice. Agricultura organică și metode de gestionare a solului mai durabile pot fi soluții alternative.

Reciclarea și gestionarea responsabilă a deșeurilor: reciclarea și eliminarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase și a deșeurilor industriale pot preveni contaminarea solului prin eliminarea corectă a substanțelor chimice periculoase și a metalelor grele.

Promovarea practicilor agricole sustenabile: agricultura sustenabilă, cum ar fi rotația culturilor, utilizarea acoperișurilor vegetale și a compostului, poate îmbunătăți sănătatea solului și reduce impactul negativ asupra acestuia.

Monitorizarea calității solului: organizațiile și indivizii pot efectua teste periodice ale calității solului pentru a identifica nivelurile de contaminare și a lua măsuri adecvate de remediere în timp util.

Evitarea utilizării deșeurilor solide în alte scopuri decât cele pentru care au fost create: deșeurile solide, cum ar fi cauciucurile reciclate sau materialele plastice, nu ar trebui utilizate ca mulci în grădinărit, deoarece acestea pot elibera substanțe toxice în sol în timp.

Reducerea consumului de apă și combaterea eroziunii solului: prin adoptarea practicilor de conservare a apei și a solului, cum ar fi construirea de terase sau utilizarea de paie pentru a reduce eroziunea, se poate îmbunătăți sănătatea solului.

Utilizarea metodelor de remediere a solului: în cazurile în care solul este deja poluat, se pot utiliza tehnici de remediere a solului pentru a reduce sau elimina contaminarea. Aceste tehnici pot implica extragerea solului contaminat sau tratarea lui chimic pentru a neutraliza substanțele poluante.

Promovarea energiilor verzi: cele mai la îndemână metode sunt legate de reducerea poluării aerului, care poate contribui la scăderea depunerilor de substanțe poluante pe sol prin precipitații. Utilizarea transportului public, a vehiculelor electrice și a altor tehnologii ecologice poate contribui la reducerea emisiilor care afectează solul.

Educația și conștientizarea publicului: campaniile active de informare cu privire la impactul poluării solului și la modurile de prevenire și remediere a acesteia pot ajuta la educarea și conștientizarea faptului că fiecare dintre noi poate să acționeze mai responsabil.

Măsuri de prevenire și combatere a poluării solului pentru companii

Companiile joacă un rol esențial în prevenirea și combaterea poluării solului, deoarece pot implementa practici durabile și politici responsabile pentru a minimiza impactul activităților lor asupra mediului. Iată câteva măsuri de prevenire și combatere pe care organizațiile le pot adopta:

Evaluarea impactului asupra mediului: organizațiile ar trebui să efectueze evaluări periodice ale impactului asupra mediului pentru a identifica potențialele surse de poluare a solului legate de activitățile lor. Acest lucru poate implica studii de mediu și monitorizare constantă a calității solului în zonele lor de influență. 

Utilizarea practicilor agricole și industriale durabile: pentru companiile care se ocupă de agricultură sau industrie, adoptarea practicilor durabile, cum ar fi utilizarea responsabilă a pesticidelor și a îngrășămintelor chimice sau gestionarea adecvată a deșeurilor, este esențială pentru prevenirea poluării solului.

Sisteme de tratare a apelor uzate: pentru companiile care produc ape uzate, instalarea și utilizarea unor sisteme eficiente de tratare a apelor uzate poate preveni contaminarea solului prin descărcarea deșeurilor în sol sau în sursele de apă.

Utilizarea de substanțe alternative mai sigure: dacă este posibil, companiile ar trebui să încurajeze sau să adopte utilizarea de substanțe chimice alternative mai sigure și să reducă utilizarea substanțelor toxice sau periculoase.

Investiții în cercetare și tehnologie: organizațiile pot să dezvolte și să implementeze tehnologii mai curate și mai eficiente pentru a reduce impactul poluării solului. De exemplu, tehnologiile de remediere a solului pot fi utilizate pentru a trata solurile poluate.

Implicarea în comunitate: companiile pot să dezvolte parteneriate cu comunitățile locale și alte părți interesate pentru a promova practici de protecție a solului și pentru a lua în considerare perspectivele locale în dezvoltarea proiectelor și a politicilor.

Prin implementarea acestor măsuri, companiile pot contribui la protejarea solului și a mediului, asigurându-se că activitățile lor au un impact cât mai redus asupra resurselor naturale esențiale pentru viața pe Pământ.