Impactul crescut al poluării fonice asupra sănătății umane și a mediului

Poluarea fonică, cunoscută și sub denumirea de zgomot sau poluare sonoră, este prezența excesivă și necontrolată a sunetelor nedorite și deranjante într-un anumit mediu. Aceste sunete perturbă echilibrul natural al mediului și pot avea efecte negative asupra sănătății umane, faunei și ecosistemelor.

Poluarea fonică în România

Conform unei analize făcute de o companie de consultanță apărute în 2021 în publicația Ziarul Financiar, peste 60% din populaţia oraşelor mari din România este afectată de poluarea fonică, Bucureştiul fiind oraşul cu procentul cel mai ridicat al locuitorilor expuşi zgomotului, de 85%. Analiza arată că în oraşele mari, sunt zone în care zgomotul depăşeşte 80 de decibeli, mult peste nivelul optim, de 50 de decibeli. Mai mult, materialul menționează că persoanele care locuiesc în blocurile cu ieşire la bulevarde şi în apartamentele de la etajele inferioare sunt cele mai expuse, iar oraşul din România cu cea mai mare pondere din populaţie afectată de poluarea fonică este Bucureştiul.

Analiza arată că în topul celor mai poluate fonic oraşe din România sunt Bucureşti (85% din populaţie afectată), Constanţa (76%), Cluj-Napoca (64%), Braşov şi Ploieşti (61%), Galaţi (55%) şi Timişoara (49%). La polul opus, cel mai liniştit oraş este Iaşi, cu doar 16% din populaţie afectată de zgomot.

Amenzi poluarea fonică în România

În prezent, autoritățile pot sancționa persoanele care fac zgomot în baza Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambient, publicată în Monitorul Oficial nr. 604/2019, act normativ care include, sub formă de anexe, normativele stabilite anterior prin ordin de ministru.

De asemenea, pentru București este în dezbatere un proiect de hotărâre propus pentru interzicerea circulației automobilelor și motocicletelor gălăgioase în timpul nopții. Proiectul prevede un interval orar fix în care pot să circule posesorii mașinilor, dar și a motocicletelor, ce produc zgomot de peste 95 de decibeli, între orele 08:00 și 21:59. Cei care ignoră acest orar și sunt prinși cu o mașină care produce un nivel de poluare fonică nepermis de mare, riscă amenzi de până la 5.000 de lei, notează publicația Wall-Street.ro.

Poluarea fonică în Europa

Potrivit European Environment Agency (EEA), conform studiilor făcute publice în 2020, traficul rutier reprezintă principal sursă de poluare fonică în Europa. Estimările indică faptul că în următorul deceniu nivelurile de zgomot vor crește atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, datorită expansiunii urbane și a cererii în continuă creștere pentru mobilitate, conform noului raport al AEM, intitulat "Zgomotul în Europa - 2020". Căile ferate, aeronavele și industria reprezintă celelalte surse majore de poluare fonică ambientală.

Aproximativ 113 milioane de oameni sunt afectați pe termen lung de niveluri de zgomot rutier ce depășesc 55 de decibeli în perioada zi-seară-noapte. În majoritatea țărilor europene, peste 50% din locuitorii din zonele urbane sunt expuși la niveluri de zgomot rutier de 55 dB sau mai mari în această perioadă.

Într-un scenariu optimist prezentat de către EEA, intitulat „Perspective până în 2030 - poate fi redus numărul persoanelor afectate de zgomotul generat de transport cu 30%?”, a fost evaluată fezabilitatea atingerii obiectivului de reducere a zgomotului stabilit în planul de acțiune pentru poluare zero.

Potrivit prezentării EEA, chiar dacă măsurile de reducere a zgomotului disponibile în prezent autorităților locale ar fi implementate la un nivel ridicat, acestea ar reduce doar numărul persoanelor foarte deranjate de zgomotul generat de transport cu aproximativ 19% până în 2030. Unele exemple de măsuri incluse în acest scenariu optimist includ reducerea limitelor de viteză pe drumurile urbane, electrificarea în proporție de 50% a flotei de vehicule rutiere, întreținerea și repararea căilor ferate, aeronave mai silențioase și restricții de zbor pe timp de noapte. Scenariile nu iau în considerare schimbări legislative sau reglementări la nivelul UE, deoarece astfel de schimbări ar necesita o perioadă considerabilă de timp pentru a fi dezvoltate și implementate.

Proiecte implementate în Europa pentru reducerea poluării fonice urbane

Proiectul NEMO (monitorizarea zgomotului și emisiilor și reducerea radicală) este o inițiativă de cercetare în desfășurare care urmărește identificarea soluțiilor globale și scalabile pentru combaterea zgomotului și poluării aerului în orașele din UE. Proiectul NEMO își propune reducerea zgomotului cu cel puțin 20% și a emisiilor de gaze de eșapament cu cel puțin 30% în zonele vizate.

În cadrul acestui proiect, două studii de caz demonstrative sunt implementate în 2022, unul în Florența, Italia și unul în Madrid, Spania. Scopul măsurilor nu este doar combaterea zgomotului, ci și abordarea problemelor de poluare a aerului. Eficiența măsurilor va fi evaluată printr-un program de monitorizare utilizând sisteme de microfoane împreună cu dispozitive pentru măsurarea poluării aerului.

Orașul Berlin, unde peste 500.000 de persoane sunt expuse la niveluri de zgomot rutier de cel puțin 50 dB în timpul nopții, a implementat un program concentrat pe reorganizarea unor străzi din oraș pentru a reduce spațiul disponibil pentru vehiculele motorizate. Străzile din oraș cu două benzi în fiecare direcție și cu un trafic de până la 20.000 de treceri de vehicule pe zi au fost restrânse la drumuri cu o singură bandă, eliberând spațiul pentru piste de biciclete și insule pietonale. Această măsură a redus nivelurile de trafic și a concentrat traficul rămas în centrul drumului, îndepărtându-l de clădirile rezidențiale. Ca rezultat, numărul persoanelor expuse la niveluri ridicate de zgomot în timpul nopții, de 50 dB sau mai mult, s-a redus cu peste 50.000. Detalii despre proiect, aici.

Pentru a reduce nivelurile de zgomot și a îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții rezidenților din Zurich, conform cerințelor Legii privind protecția mediului și Regulamentului privind reducerea zgomotului, municipalitatea a redus limita de viteză de la 50 km/h la 30 km/h pe anumite porțiuni ale rețelei sale stradale. Limitele de viteză de 30 km/h sunt implementate în trei etape, iar lungimea drumurilor acoperite de măsură se extinde odată cu fiecare etapă. După finalizarea ultimei etape, se estimează că, din cei 140.000 de locuitori, 28% vor fi protejați de niveluri nocive de zgomot în timpul zilei, în timp ce 17% vor fi protejați în timpul nopții. Perioada de planificare, implementare și evaluare a întregului proiect acoperă intervalul 2008-2030, cu excepția unor eventuale procese judiciare neprevăzute. Detalii despre proiect, aici.

Cele mai gălăgioase țări din UE

Conform aceluiași raport, în toate statele membre ale UE în 2019, peste un sfert din populație a raportat probleme cu zgomotul din partea vecinilor sau de pe stradă.

Topul locuitorilor deranjaţi de vecini zgomotoşi este următorul: Malta – 28,3%, Olanda– 26,6%, Germania– 26,1%, Portugalia– 22,7%, Luxemburg– 20,2%, Danemarca- 20%, România– 18%. De cealaltă parte, cele mai mici proporții au fost înregistrate în Croația, Estonia și Irlanda (toate 8,2%), Bulgaria (8,9%), Ungaria (9,7%) și Slovacia (10,5%).

În 2019, 17,3% din populația UE a raportat că a suferit de poluare fonică provenită de la vecinii sau de pe stradă.

Efecte semnificative asupra sănătății

Efectele expunerii pe termen lung la zgomot au un impact semnificativ asupra sănătății. Conform noilor informații furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Agenția Europeană de Mediu (AEM) estimează că astfel de expuneri conduc la 12.000 de decese premature și contribuie la 48.000 de noi cazuri de boli cardiace ischemice (cauzate de îngustarea arterelor inimii) în Europa în fiecare an. În plus, se estimează că 22 de milioane de persoane se confruntă cu un disconfort cronic semnificativ, iar 6,5 milioane suferă de tulburări cronice severe de somn. Totodată, costul anual al poluării fonice în Europa a fost estimat la 52 de miliarde de dolari.

Ca răspuns la această problemă, AEM și Organizația Mondială a Sănătății au stabilit obiective pentru nivelurile maxime de zgomot la care europenii ar trebui să fie expuși. Acestea recomandă niveluri maxime de 40 dB în timpul nopții (în timp ce o treime din cetățenii UE se confruntă în mod curent cu 55 dB) și 65 dB în timpul zilei. Unele municipalități se confruntă cu această problemă și au impus restricții asupra nivelului de zgomot, cum ar fi în cazul evenimentelor nocturne.

Potrivit probelor prezentate de Organizația Mondială a Sănătății, aceste efecte asupra sănătății apar la niveluri de intensitate sub pragurile de raportare stabilite de Directiva UE privind zgomotul, ceea ce înseamnă că aceste estimări sunt probabil subestimate. În plus, informațiile furnizate de țările în conformitate cu directivele UE nu acoperă toate zonele urbane, drumurile, căile ferate și aeroporturile.

Efectele poluării fonice

Poluarea fonică produce o multitudine de efecte negative și afectează milioane de oameni în fiecare zi. Pierderea auzului este una dintre cele mai comune și frecvente probleme cauzate de acest fenomen. Pe lângă aceasta, poluarea fonică poate duce și la:

• Hipertensiune arterială
• Dureri de cap
• Gastrită
• Infarct miocardic
• Stres
• Tulburări de somn
• Tulburări de memorie
• Tulburări de comportament
• Boli de inimă
• Depresie, oboseală și anxietate
• Diminuarea abilităților de citire
• Lipsă de concentrare
• Comportament agresiv și iritabilitate

Atunci când sunete puternice sunt auzite, organismul declanșează o serie de reacții, care la rândul lor pot afecta mai multe părți ale corpului. Tensiunea arterială, ritmul cardiac și ritmul respirator cresc automat. În plus, creierul are instinctul de a fi vigilent și pregătit să răspundă la orice amenințare, chiar dacă nu există niciun pericol imediat în jur.

Nu doar adulții sunt afectați de poluarea fonică, ci și copiii, care sunt chiar mai predispuși la apariția problemelor de sănătate. Cei mici care sunt deranjați de zgomote puternice întâmpină dificultăți în concentrare și ascultare.

Tipuri de poluare fonică

În comunitățile locale, poluarea fonică poate fi clasificată în două categorii: mobilă (cauzată de industria transporturilor) și fixă (generată de activitățile casnice din zone rezidențiale, precum și de lucrările de demolare sau construcții). Deși aceste surse de zgomot nu pot fi evitate în totalitate, deoarece contribuie la dezvoltarea comunității din multiple puncte de vedere, există practici diferite care pot îmbunătăți impactul general.

Există patru tipuri de zgomot care pot fi dăunătoare:

1. Zgomotul continuu - este un sunet produs fără întrerupere și poate proveni de la fabrici, uzine, motoare, sisteme de ventilație sau de încălzire.
2. Zgomotul intermitent - este acel sunet rapid care variază în intensitate. Acest tip de zgomot este întâlnit cel mai des în transportul aerian și feroviar.
3. Zgomotul impulsiv - este printre cele mai dăunătoare forme de zgomot și provine din industria construcțiilor și demolărilor.
4. Zgomotul de joasă frecvență - este tipul de zgomot întâlnit cel mai des în mediul urban și chiar în zonele rezidențiale. Poate fi provocat de centrale electrice, mașini și se răspândește foarte ușor.

Proiectarea acustică

Proiectarea acustică este o ramură a ingineriei care se ocupă cu planificarea și crearea unui mediu sonor optim într-un anumit spațiu. Scopul principal al proiectării acustice este de a controla și manipula sunetul pentru a obține o calitate sonoră superioară și o experiență auditivă plăcută.

Aceasta implică luarea în considerare a unor factori precum absorbția și reflexia sunetului, izolarea fonică, distribuția uniformă a sunetului într-un spațiu, controlul zgomotului de fond și reducerea ecoului nedorit. Proiectarea acustică se aplică într-o varietate de domenii, inclusiv în arhitectură (pentru clădiri și săli de spectacol), design de interioare, producție audio, industria muzicală, inginerie de sunet și multe altele.

Prin utilizarea unor tehnici și soluții specifice, cum ar fi utilizarea materialelor fonoabsorbante, configurarea strategică a difuzoarelor și microfoanelor, folosirea panourilor acustice, izolarea fonică prin utilizarea materialelor adecvate și proiectarea geometrică a spațiilor, proiectarea acustică contribuie la obținerea unei calități sonore superioare, cu reducerea poluării fonice și crearea unui mediu auditiv plăcut și eficient.

Acte normative privind zgomotul în legislația din România

• Legea nr. 121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant.
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare;
• Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• OUG 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările si completările ulterioare;
• Ordinul nr. 119/2014 al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.
• Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Indicativ: C125-2013;
• Normativ pentru siguranţa la foc a construcţiilor. Indicativ: P 118-2018;
• Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118-1999;
• Reglementarea tehnicã „Cod de proiectare. Bazele proiectării și acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea vântului”, Indicativ NP-082-04, publicatã în M.Of. partea I, nr. 349 bis, din 25-04- 2005, ce înlocuieşte STAS 10101/20-90, privind încărcările date de acţiunea vântului;
• Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă, modificată de Legea. nr. 51/2012;
• Hotărârea Guvernului nr. 1061/2012 pentru completarea şi modificarea HG nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
• Cod de proiectare. Evaluarea acţiunilor zăpezii asupra construcţiilor, indicativ
  CR 1-1-3/2012;
• Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-4/2012;
• STAS 10009–88 – Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de Zgomot.
• ISO 9613-1‒1993 ‒ Acustică. Atenuarea sunetului în timpul propagării în spaţii libere.
• ISO 9613-2‒1996 ‒ Acustică. Atenuarea sunetului în timpul propagării în spaţii libere.
• SR EN 13501-1+A1:2010 ‒ Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie.
• STAS 10101/1-91 ‒ Greutăți tehnice şi încărcări permanente.