Plafonarea prețurilor la gaze

Plafonarea prețurilor la gaze. Ce variante alternative există în România la gaze și energie electrică?

Până la 31 august 2023, guvernul poate susține schema de plafonare şi de protecţie a populaţiei şi a mediului economic, care are la bază ordonanța de urgență nr 119/2022 privind plafonare prețurilor la energie, care poate fi consultată aici.

Un alt aspect important semnalat de OUG 119/2022 este legat de faptul că furnizorilor de energie electrică și gaze naturale le este interzis afisajul de tip oferte concurențiale de furnizare, care să prevadă prețuri mai mari decât plafoanele impuse prin lege. 

Mai jos, veți găsi informații generale cu privire la:

• Plafonarea prețurilor la gaze - ce înseamnă
• Plafonarea prețurilor la gaze - cum se aplică
• Plafonarea prețurilor la gaze - cui se aplică
• Alternative la gaze și energie electrică
• Perspective pe termen lung ale plafonării prețurilor la gaze
• Tipuri de energie verde 

Ce înseamnă plafonarea prețului la gaze

Introducerea unui plafon de preț înseamnă interzicerea comercianților de a avea prețuri mai mari față de un anumit prag pentru bunurile lor, indiferent de factorii de piață, reglementat în general prin decizii guvernamentale. 

În cazul concret al plafonării prețului la gaze, Europa, implicit și România, a avut un nivelul ridicat al inflației și viteza cu care puterea de cumpărare a scăzut încă din 2021, a dus la decizia din partea mai multor țări să introducă plafonări ale prețurilor. 

Presiunile apărute pe piața energiei au făcut ca și România să adopte măsuri temporare, în toamna anului 2021, care au cuprins plafonarea prețurilor la energie, compensarea parțială de către stat a facturilor la energie electrică și gaze naturale. Inițial, plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică a fost gândită pentru depășirea iernii, însă conflictul armat început la sfârșitul lunii februarie 2022 în Ucraina a adus noi provocări.

Autoritățile române au decis să adopte măsuri suplimentare pentru limitarea impactului facturilor la electricitate și gaze naturale asupra populației și companiilor printr-o nouă ordonanță de urgență, OUG 27/2022.

Pe scurt, noua ordonanță impune noi plafoane de preț pentru consumatori, respectiv 0,68 lei/kWh pentru un consum mediu lunar mai mic sau egal cu 100 de kWh (înregistrat în 2021), și 0,8 lei/kWh pentru un consum mediu lunar cuprins între 100 și 300 kWh, pentru energie electrică. Pentru gaze, prețul maxim este de 0,31 lei/kWk, indiferent de cantitatea consumată. Plafoanele includ TVA și se aplică distribuitorilor care alimentează consumatorii finali.

Cum și cui se aplică plafonarea prețurilor la gaz 

Clienți casnici: Plafonarea prețurilor la gaze naturale înseamnă că nu veți plăti un preț mai mare de 0,310 lei/ kWh (inclusiv taxe) în perioada 1 aprilie 2022 – 31 august 2023.

Client non-casnic: Plafonarea prețurilor la gaze naturale înseamnă că nu veți plăti un preț mai mare de 0,37 lei/ kWh (inclusiv taxe și TVA) în perioada 1 aprilie 2022 – 31 august 2023, dacă îndepliniți condițiile prevăzute de OUG 27/2022.

Ce trebuie să fac ca să beneficiez de compensarea facturilor la gaze naturale ?

Plafonarea prețului la gaze pentru clienți casnici 

Majoritatea furnizorilor de gaze naturale a inclus pentru clienții casnici această facilitate în mod automat, fără vreun demers, pentru consumul aferent perioadei 1 aprilie 2022 – 31 august 2023.

Plafonarea pretului la gaze pentru clienți non-casnici: 

Dacă consumul dumneavoastră este de sub 50.000 MWh/an/loc de consum, majoritatea furnizorilor de gaze naturale a inclus pentru clienți această facilitate în mod automat, fără vreun demers, pentru consumul aferent perioadei 1 aprilie 2022 – 31 august 2023.

Dacă depășiți 50.000 MWh/an/loc de consum, se va factura în conformitate cu prevederile stipulate la art. 5 din OUG 27/2022, disponibilă aici.

Mai mult, de la 1 ianuarie 2023, de prețul de 0,37 lei/kWh vor beneficia și clienții non-casnici din cadrul parcurilor industriale reglementate de Legea nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei din cadrul sistemelor de distribuție închise definite conform Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Perspective pe termen lung ale plafonării prețurilor la gaze 

Dacă până la izbucnirea războiului, planurile pe termen lung ale Uniunii Europene (UE) și cele ale României cu privire la viitorul energetic erau construite în jurul Pactului Verde European, cunoscut și ca Green Deal, adică tranziția către economia verde, contextul geopolitic actual duce la schimbări cu efecte imediate. Statele membre UE, dar și instituțiile europene, încearcă să găsească alternative pentru a limita dependența energetică de Rusia, care este cel mai mare furnizor de gaze naturale al spațiului european, cu peste 40% din importurile totale. 

La nivel european, s-au discutat mai multe soluții, printre care un acord cu Statele Unite ale Americii pentru furnizarea de gaz natural lichefiat (GNL), o amânare a închiderii termocentralelor care folosesc cărbune în anumite state, sau stocuri de gaze.

În România, una dintre soluțiile propuse se referă la exploatarea gazelor din Marea Neagră, care se supune legii offshore. Din păcate, legea offshore cuprinde o serie de articole care limitează interesul unor posibili investitori pentru dezvoltarea de proiecte, la care se adaugă și conflictul armat dintre Rusia și Ucraina, ambele țări având ieșire la Marea Neagră. Totodată, o altă resursă locală este energia nucleară produsă la Cernavodă, unde există posibilitatea de a mări capacitatea. 

Tot în stadiu de proiect este și exploatarea energiei geotermale, cu o investiție care urmează să fie făcută în vestul țării. Conform informațiilor care s-au vehiculat în presă, în zona Maramureșului au fost identificate surse de energie geotermală pentru extracție, cu o temperatură de zăcământ estimată la 120-140 de grade Celsius. Producția de energie presupune o temperatură de intrare în centrală de 100 de grade și un debitul de apă termală de 200 mc/oră, iar proiectul este în stadiu de studiu de fezabilitate.

Alternative la gaze

Cu prețurile dinamice existente pe piață, consumatorii - atât cei casnici, cât și cei non-casnici, trebuie să se gândească la diferite variante de a optimiza consumul de energie.

Tehnologiile disponibile astăzi reușesc să răspundă nevoilor pieței, oferind diverse alternative pentru optimizarea consumului, dar și pentru scăderea costurilor și a amprentei de carbon. 

Echipa tehnică Charger.ro poate oferi consultanță cu privire la adoptarea unor soluții de management energetic care includ sistemele de măsurare și monitorizare a consumului de energie, iluminat solar sau hibrid tip LED, precum și instalații de panouri solare fotovoltaice.

Charger.ro poate gestionare integral un proiect din sfera energiei verzi, cu soluții personalizate de evaluare, proiectare, instalare, punerea în funcțiune, surse de finanțare și asistență post-predare.

Tipuri de energie verde

În prezent, în România putem avea mai multe tipuri de energie verde, care se află în diferite stadii de exploatare, după cum urmează:

• Energie eoliană
• Energie solară
• Hidroelectricitate
• Biogaz
• Biometan (gaz verde)
• Hidrogen verde
• Biomasă
• Energie geotermală

Energia eoliană

Energia eoliană reprezintă una dintre cele mai importante surse de energie, contribuind la realizarea tranziției energetice. Practic, prin puterea vântului, energia care se poate capta este nelimitată, curată, disponibilă local și competitivă din punct de vedere economic, unde chiar și costuri de producție au scăzut datorită evoluției tehnologiilor.

Energie solară

Energia solară este o altă sursă de energie energie curată și inepuizabilă, insuficient exploatată, care a devenit competitivă, cu un potențial major de dezvoltare, mai ales că este sprijinită și prin programe guvernamentale, ca de exemplu, Casa Verde, susținut de Ministerul Mediului. 

Hidroelectricitate

Energia obținută din centralele hidroelectrice este generată de energie electrică folosind energia cinetică și potențială a apei, o investiție cu o durată mare de viață. 

Biogaz 

Biogazul este un produs natural care poate fi folosit ca sursă de energie verde, pentru că funcționează prin fermentarea deșeurilor organice de origine vegetală sau animală în absența oxigenului. 

Biogazul, care înseamnă gaz metan și dioxid de carbon, poate fi utilizat pentru a produce simultan căldură, apă caldă și energie electrică, care se alimentează dintr-o centrală de cogenerare, fiind astfel o sursă de energie 100% regenerabilă. 

Biometan (gaz verde)

Biometanul este produs prin purificarea biogazului, care ajunge să aibă proprietăți similare cu cele ale gazului natural, folosind totodată aceiași infrastructură de transport și depozitare. Acesta poate fi folosit drept combustibil pentru clienții casnici, pentru încălzire și gătit, dar și în diferite industrii, unde este carburant pentru vehicule și combustibil pentru producerea energiei electrice.

Hidrogen verde

Hidrogenul verde este un gaz regenerabil produs prin electroliza din apă, cu ajutorul energiei eoliene, hidroelectrice și solare și are caracteristici asemănătoare cu gazul natural. Pentru consumatorii casnici, hidrogenul verde poate fi folosit pentru a încălzirea locuințelor, carburant pentru vehicule și producerea energiei electrice.

Biomasă

Biomasa reprezintă totalitatea materiei organice degradabile care poate fi recuperată ca energie, sub formă de căldură, energie electrică, biogaz sau biocombustibil. Biomasa poate fi folosită la scară largă, pentru a alimenta centrale termice, rețele de termoficare și răcire, dar și centrale de cogenerare. Lemnul este cea mai cunoscută și utilizată materie ca biomasă solidă care poate fi transformată în energie verde. 

Energie geotermală

Energia geotermală este tot o formă de energie verde, derivată din căldura emanată din interiorul Pământului prin roci și fluide subterane, care poate fi găsită sub formă de vulcani, izvoare cu apă caldă și gheizere.